Leptis Magna

Leptis Magna
ancient city, archaeological site, emporia, Roman city
Inception7. century BCE Demese
Native labelLeptis Magna Demese
CountryLibya Demese
Located in the administrative territorial entityal-Khums Demese
Located in or next to body of waterMediterranean Sea Demese
Coordinate location32°38′18″N 14°17′26″E Demese
Significant eventlist of World Heritage in Danger Demese
Time periodRoman Empire Demese
Dissolved, abolished or demolished date637 Demese
Heritage designationWorld Heritage Site Demese
World Heritage criteriaWorld Heritage selection criterion (i), World Heritage selection criterion (ii), World Heritage selection criterion (iii) Demese
Map

Leptis magna (Leptis bii Lepcis Magna), de ti nɛreba me kelum mina ka me wi'ira ka la yu'ura a si'a n boi antiquity tiŋa la puan, ka daa de la tinkatɛ bɔna Carthginian Empire la Roman Libya Wadi Lebda ŋwarega saga la Mediterraneana tiŋa puan.


Leptis Magna Leptis Magna (29) (8288918733).jpg Leptis Magna boi la LibyaLeptis Magna puan pa'ala du Libya yu'ura asi'a Lepcis Magna, Neapolis, Lpqy Location Khoms, Libya Region Tripolitania Coordinates 32°38′21″N 14°17′26″E Boŋa zi'isi buuri buuri yuum boi 7th c. BC basɛ (Abandoned) 7th c. AD saga (Periods) Iron Age ta paɛ Byzantine buuri malema (Cultures) Carthaginian Roman UNESCO tingɔŋɔ lɔgerɔ zi'an (World Heritage Site) Ka yu'ura paa de la Archaeological Site of Leptis Magna. Buuri malema buuri buuri (Type Cultural Criteria) i, ii, iii wa'am na 1982 (6th session) fu wan nyɛ wana wa la kale 183 (Reference no. 183) Region North Africa


Gee pɔsega la, 7th-century BC Phoenician mɛa puan, ka yuum kãremɛ paa kãtɛ kãtɛ bɔna Roman Emperor Septimius severus (r. 193–211), se'em ti ba yuum dɔge e tinkatɛ puan la. 3rd Augustan yuum boi la kalam gura tiŋa la gu'ura Berber duma daaŋɔ yɛla.

Bilam la pooren ti legion's yelesi'igɔ yuum bɔna Gordian iii 238 yuuma la puan ti tiŋa wa yuum yu'e karege bɔna 3rd Century yuuma la pooren. Diocletian yuum maan malege tiŋa la me, ti ka dɛna provincial capital (tinkatɛ), gee ka me yuum kelum zo'e bii kurekɛ me ti lɔgerɔ zo'e zo'e bɔna ka puan ta paɛ sanseka ti ka lu Vandals nu'usum la 437 yuunɛ puan la.

Ka yuum maan le bɔna la Eastern Empire la puan 533 yuunɛ la puan gee Berber duma n yuum kelum besera ba ka me yuum ka le ta'am nyɛta ka kureme ninmu'ure yɛla, ka lu Musilim invasion puan la, c.647 yuuni puan, gee ba yuum ni tara la saga saga tamina ka yele.

Ka paŋa yuuma yuum du la Khoms, Libya, 130km(81mi) east of Tripoli. Ba yuum pa'asɛ la best-preserved Roman sites Mediterranean puan.


NAMES: YU'URA

Punic yu'ure la ka boŋa zi'an yuum gulesi la ŋwana lpq (Punic: 𐤋𐤐𐤒) bii lpqy (𐤋𐤐𐤒𐤉).[1][2][3] Ŋwana wa yuum ku naa me la Semitic root (bɔna Arabic puan) lfq, de vuure de la "ta mɛ" bii "digese lagum ", dikɛ makɛ doose tiŋa la maaleku bii mia puan.[4]

Yu'ure wa yuum de la hellenized de na Léptis (Ancient Greek: Λέπτις),[5], zi'an wa yu'ure kayima de la Léptis Megálē (Λέπτις μεγάλη, "Greater Leptis") dikera ka zi'ita ka ma'a la "Lesser Leptis" gee me du Carthage modern-day Tunisia puan. Greek duma me yuum mi ka ti ka yu'ure de na la Neápolis (Νεάπολις, "New Town" Tinpaalega). Latinization puan yu'ura wa yuum de la Lepcis bii Leptis Magna ("Greater Leptis"), ka me yuum niiɛ bii lilike de na "Leptimagnese City" (Latin: Leptimagnensis Civitas). Latin demonym yuum de la "Leptitan" (Leptitanus). Ka yu'ure deyima me yuum de la Ulpia Traiana n de Roman colony tiŋa puan.[3] Italian yu'ure puan ka de la Lepti Maggiore, gee Arabic puan ka yu'ure de la Labdah (لَبْدَة).[6][7].#WHD